Intalnirea femeilor islandeze

III: Pîrjol în Kopenhaga [ modificare modificare sursă ] A treia parte este despre Arnas Arnaeus, colecționarul de manuscrise și despre soarta colecției sale din Copenhaga.

Până la urmă, Arnas nu se căsătorește cu femeia inimii sale, Snæfríður, dar rămâne alături de bogata sa soție daneză, care i-a finanțat munca vieții. Context[ modificare modificare sursă ] Personajul Arnas Arnæus este bazat pe Árni Magnússonun savant islandez care a colectat și păstrat o mulțime de manuscrise medievale. Analiză[ modificare modificare sursă ] Concepția romanului urmează o tendință generală a literaturii contemporane islandeze de a integra în spiritul modern tradițiile vechi literare - vibrația lirică, suflul epic al vechilor saga islandeze.

Acțiunea are loc într-o atmosferă de poezie aspră a nordului, redată cu o autenticitate care exclude feeria convențională, exotismul de mucava vopsită. Limbajul romanului este poetic, ca al vechilor Intalnirea femeilor islandeze skalzi [2]narația are pe alocuri rezonanțe de baladă.

Dialogul este ori ceremonios și metaforic, ori direct și frust, în funcție de condiția socială și comportamentul eroilor. Atmosfera evului mediu cu tot alaiul ei de orori și mizerii este descrisă prin imagini parcă desprinse din gravurile baroce ale lui Jacques Callot.

Călătoria lui Hreggviðsson și întâlnirea sa cu pastorul gigant și femeile sale sau recrutarea sa cu arcanul amintesc de romanul picarescașa cum găsim în textele lui Hans Jakob Christoffel von Grimmelshausen Aventurosul Simplicius Simplicissimus.